

Furturile se estimează că reprezintă între
1 şi 1.5% din cifra de vânzări a hipermarketurilor româneşti.
Cele
mai vizate sunt raioanele de cosmetice, băuturi şi, de când
cu
criza, şi alimentele
G.A., manager într-un hipermarket cu
acţionariat francez: "Nouă lunar ni se prezintă liste cu
interpelările făcute de cei de la securitate. Pe tabel sunt
trecute
vârsta şi profesia celor care fură. Vă pot spune că avem
printre
hoţi şi medici, şi ingineri, şi profesori. Amărâţii nu prea
se
riscă. Tot cei cu venituri medii se înghesuie. Sunt unii care
numai
de plăcere fură, nu neapărat că au nevoie, ci să se simtă ei
bine
că «dom'ne, i-am făcut şi pe ăştia»". Cele mai expuse
hipermarketuri în faţa hoţilor sunt cele bucureştene, explică
G.A.:
"În Bucureşti sunt de departe cei mai mulţi. Cred că în
fiecare
magazin ajung la 80 cei care sunt prinşi în fiecare lună, în
timp
ce în provincie sunt despistaţi cam 15-20". Ce păţesc cei
prinşi?
"Infractorii care sunt la prima abatere sunt puşi să plătească
ce
au sustras, sunt introduşi în baza de date a magazinului, iar de
la
a doua în sus sunt daţi pe mâna poliţiei". Însă în magazinele
foarte aglomerate din Bucureşti, poliţia nu ajunge
întotdeauna:
"Când vin, poate îl mai ating şi ei pe ăla ca să se mai descarce
de
frustrări. Însă de-atât de multe ori i-am solicitat, că de
multe
ori nici nu mai trimit echipaje. Atunci, agenţii noştri le
dau
drumul hoţilor să plece acasă. Dacă o fac pe picioarele lor,
asta
nu mai ştiu". În 2009 au crescut furturile de mâncare din
hipermarketuri, cele de băuturi au scăzut, iar cosmeticele -
preferatele hoţilor - sunt ca întotdeauna la fel de
vânate.
Citeşte mai multe pe www.gandul.info
