Insula castorilor

4  0  0  0 

Castorul este supranumit "inginerul rozător"

În secolele trecute, castorul era unul dintre cele mai vânate animale din România, în special pentru blană, dar şi pentru carne. Aşa se face că specia a dispărut complet, ultima atestare documentară a existenţei castorului fiind din 1824. După 180 de ani, castorul îşi recâştigă teritoriile, iar în Lunca Mureşului există deja o insulă populată de aceste rozătoare. "Insula castorilor", cum a primit recent numele de la specialiştii rezervaţiei Parcul Natural Lunca Mureşului, este situată la 35 de kilometri de municipiul Arad, între localităţile Pecica şi Semlac.

Inginerul rozător
Paradisul castorilor are o suprafaţă de trei hectare, suficientă pentru câteva familii de rozătoare care s-au stabilit pe malul apei. Pe insulă se poate ajunge doar cu barca, dar autorităţile nici nu vor ca oamenii să calce pe acolo, pentru a nu pune din nou în pericol existenţa speciei. "Castorilor le plac zonele izolate, probabil acesta fiind motivul pentru care s-au stabilit pe insulă", explică Ovidiu Pîrv, director Parcul Natural Lunca Mureşului.
Şi cum sunt singurii stăpâni ai micuţei insule, castorii au început deja să-şi facă de cap şi să doboare copac după copac. Se ştie deja că sunt renumiţi pentru construcţiile ingenioase pe care le ridică, cele mai spectaculoase fiind barajele. Pe Mureş, însă, acestea nu vor apărea, pentru că râul este prea lat şi are un debit mare. "De altfel, castorii sunt supranumiţi inginerii regnului animal, fiind capabili de construcţii uimitoare. La construirea adăposturilor de pe malul apei fololesc atât copaci, cât şi pietre, nămol şi crengi, care întăresc construcţia", mai spune Ovidiu Pîrv.

De la Bârzava la Pecica?
Reapariţia castorului în această zonă nu este pe deplin explicată. Se ştie că primele încercări de repopulare au avut loc în 2002, în zona localităţii Bârzava, la circa 100 de kilometri de Insula Castorilor. Atunci, autorităţile au eliberat în apropiere de Mureş 22 de exemplare aduse din Germania.
"Ca sector pentru reintroducere a fost aleasă o zonă de câtiva kilometri lungime în aval şi amonte de localitatea Bârzava. Habitatul a fost studiat înainte şi considerat extrem de favorabil pentru înmulţirea speciei. Ulterior, urme ale prezenţei castorilor au fost observate până în apropiere de Lipova, ceea ce ne face să credem că au înaintat spre graniţa cu Ungaria. Totuşi, o altă variantă explicabilă este ca insula de lângă Pecica să fi fost populată de familii de castori din Ungaria. Între anii 1991 şi 1993, autorităţile ungare au făcut populări pe râul Tisa", mai spune Pîrv.

Castori români şi unguri
Indiferent de varianta reală, specialiştii speră la înmulţirea castorilor şi popularea Luncii Mureşului. "Castorul este un animal erbivor, care poate afecta doar în mică măsură culturile agricole. Asta pentru că trăieşte doar în apropiere de malul apei şi nu avansează decât puţin pe uscat, câteva zeci de metri, unde de regulă nu există culturi. Specia are un rol important în reglarea debitelor unur afluenţi mici, prin acele baraje pe care le ridică", mai spune directorul rezervaţiei naturale.
Acesta speră că specia se va extinde mult o dată cu întâlnirea castorilor români cu cei unguri. "Sperăm ca exemplarele introduse la Bârzava să ajungă să se întâlnească cu cele din Ungaria şi astfel specia să se extindă", spune Ovidiu Pîrv.

Braconajul, un pericol
Pe Insula Castorilor, urmele acestor animale sunt la tot pasul. "Există semne caracteristice, respectiv arbori doborâţi de la 20 de centimetri înălţime până la aproximativ un metru. Aceştia sunt roşi sub formă de trunchi de con", explică specialistul rezervaţiei.
Totuşi, aceste urme pot reprezenta şi un pericol pentru puţinii castori care există în judeţ, pentru că după ele se pot ghida braconierii. Ca şi acum 200 de ani, blana castorilor este foarte scumpă. În plus, în industria farmaceutică se folosesc grăsimea şi glanda anală a acestui animal (castoreum), care au calităţi curative în cazul multor boli.

Rezervaţia naturală Lunca Mureşului are 40 de insule
În 2004, printr-o hotărâre de guvern, Lunca Mureşului a fost declarată rezervaţie naturală, în aval de municipiul Arad până la graniţa cu Ungaria. Parcul Natural Lunca Mureşului, cum a fost denumită zona, se întinde pe o suprafaţă de peste 17.000 de hectare, de-a lungul râului, în judeţele Arad şi Timiş. Scopul principal pentru care s-a declarat această arie protejată este de a se conserva diversitatea habitatelor şi a peisajului care există în regiune.
Rezervaţia are aproximativ 40 de insule, cuprinzând plaje de nisip şi tuneluri formate de sălcii. Aici trăiesc 200 specii de păsări, dar şi mamifere spectaculoase, reptile şi amfibieni. Balta cu nuferi de la Prundul Mare este singura unde vegetează natural "Nimphaea alba".
Prin intermediul administraţiei din Arad a rezervaţiei, grupuri de persoane pot comanda excursii, costul fiind de 14 lei/persoană/oră. Transportul este asigurat, inclusiv cu bărci.

În Anglia, după opt secole
Conform www.descopera.ro, castorii au dispărut din Anglia acum 800 de ani, iar specialiştii încearcă înmulţirea speciei în rezervaţii. Echipe de zoologi de la Escot State, din Devon, au creat o mini-rezervaţie cu pădure şi un curs de apă curgătoare, care să le asigure noilor locatari condiţii cât mai asemănătoare cu cele din natură. A fost construit, astfel, primul baraj în scopul protejării speciei, unde a fost eliberată o pereche de castori.
În ultimii ani, 15 castori au fost reintroduşi în Anglia, dar toţi au fost eliberaţi în preajma unor lacuri şi nu şi-au construit baraje.

"Sunt semne caracteristice, respectiv arbori doborâţi de la 20 de centimetri înălţime până la aproximativ un metru. Aceştia sunt roşi sub formă de trunchi de con"
Ovidiu Pîrv, director Parcul Natural Lunca Mureşului